Aici ma puteti gasi!..

Facebook
Livejournal
LiveInternet
Twitter
Friendfeed
Одноклассники 
MySpace

Mai departe

Mihai Volontir

Mihai Volontir este unul din cei mai talentati actori ai plaiului nostru. Si in teatru, si in film a creat roluri celebre. Fabuloasa popularitate de care s-a bucurat actorul pe parcursul anilor 70-80 s-a datorat harului sau innascut, experientei acumulate pe scena si pe platoul de filmare, cit si unei mari capacitati de munca. Naturaletea, farmecul, umorul - iata citeva calitati care-l caracterizeaza pe Mihai Volontir...
S-a născut la data de 9 martie 1934, în satul Glinjeni din raionul Rezina. De la vârsta de 18 ani a început să predea ca învăţător la şcoala rurală din satul Păpăuţi, Rezina. A făcut studii la Şcoala pedagogică din Orhei (1952-1955), după absolvirea cărora este numit directorul Căminului cultural din satul Lipceni (raionul Rezina).
Începând din anul 1957 este actor la Teatrul Naţional "Vasile Alecsandri" din Bălţi, unde debuteazã în spectacolul "Chiriţa din Iaşi" în rolul Surugiului, devenind în scurt timp principalul interpret al unor personaje de prim-plan.A debutat ca actor de film la studioul cinematografic "Moldova-film" în anul 1967 în filmul lui Gheorghe Vodă şi Vlad Ioviţă Se caută un paznic, interpretând rolul lui Ivan Turbincă. A obţinut Premiul Naţional al RSSM în anul 1971. Rolurile sale cele mai cunoscute sunt Ivan Turbincă din filmul său de debut (1957) şi Dimitrie Cantemir din filmul omonim (1973).
Fiind remarcat pentru interpretarea sa, a fost invitat să joace în filme montate la studiouri din Rusia. Rolul ţiganului Budulai (care-şi caută liberatatea şi fericirea) din serialul TV Ţiganii (1979) i-a adus celebritate, transformându-l într-o figură marcantă a filmului moldovenesc din anii '70-'80. Succesul acestui serial a dus la realizarea unei continuări în anul 1984, intitulată Întoarcerea lui Budulai. I s-au decernat Premiul Naţional al Federaţiei Ruse (1980), Premiul Fraţii Vasiliev din Federaţia Rusă (1980) şi titlul de Artist al poporului (1984).
La începutul anilor 2000, autorităţile locale i-au conferit lui Mihai Volontir titlul de cetăţean de onoare al municipiului Bălţi [3]. De asemenea, a primit "Ordinul Republicii", ce mai înaltă distincţie a Republicii Moldova. În anul 2000 a fost desemnat ca cel mai bun actor al secolului XX al cinematografiei moldoveneşti. Filmografie:
Se caută un paznic (1967) - Ivan Turbincă
Această clipă (1968) - Mihai Adam Singur în faţa dragostei (1969) - Obadă
Zece ierni pentru o vară (1969) - Ilie
Povârnişul (1970) - Andrei Spirea
Al patrulea ("Mosfilm", 1972) - Bonar
Acest dulce cuvânt – libertate ("Mosfilm", 1972) - Carlos
Dimitrie Cantemir (1973) - Dimitrie Cantemir
Podurile (1973) - Petrache
Bărbaţii încărunţesc de tineri (1974) - Andrei Răzlog
Nu crede ţipătului păsării de noapte (1976) - Ion Musteaţă
Povestea lui Făt-Frumos (1977) - Păsărila
Rădăcinile vieţii (1978) - Batir
Ţiganii ("Ekran", 1979) - miniserie TV - Budulai
Centarurii (1979)
Emisarul serviciului secret (1979)
Fii fericită, Iulia! (1983) - Radu
Întoarcerea lui Budulai ("Ekran", 1984) - Budulai
Sunt vinovat (1992)
Ciuleandra (2003).
Sursa: http://ro.wikipedia.org/

Mai departe

Teatrul National M.Eminescu

Chisinau, bd. Stefan cel Mare si Sfint,79
Telefon: (+373 22)
anticamera: 22-64-27
casa de bilete: 22-11-77
E-mail: tnme@eminescu.md
Website: http://www.eminescu.md/

Mai departe

Teatrul National M.Eminescu

Primul teatru stabil de expresie romana din Basarabia, al carui succesor de drept este actualul National de la Chisinau, nava - pilot a culturii dintre Prut si Nistru, a luat fiinta la 10 octombrie 1920 din initiativa unui grup de fruntasi ai vietii publice locale in frunte cu Sergiu T.Nita, ministru al Basarabiei in guvernul Romaniei, Stefan Ciobanu, membru al Academiei Romane, scriitorii Nicolae N.Beldiceanu, Nicolae Beldiman, Leon Donici si regizorul Gheorghe Mitu Dumitriu. Prima stagiune a fost deschisa cu spectacolul "Fantana Blanduziei" de Vasile Alecsandri. Aceasta trupa a activat o singura stagiune, reusind sa joace peste 25 de premiere.
In anul 1922, la cererea Ministerului Culturii din Bucuresti este intocmit un proiect in vederea constituirii unei Trupe Permanente de Propaganda a Ministerului Artelor pentru Basarabia, Bucovina si Transilvania. Actorilor bucuresteni Vasile Leonescu si Constantin Marculescu li s-a incredintat reorganizarea Teatrului din Chisinau, care in noua sa componenta a incercat sa agreeze piese originale, precum si lucrari din dramaturgia franceza, italiana, rusa, norvegiana.precum si lucrari din dramaturgia franceza, italiana, norvegiana, rusa.Timp de un deceniu directoratul Teatrului National din Chisinau a fost asigurat de personalitati de aleasa marca - George Toparceanu, Corneliu Sachel Arescu, Ion Livescu. Actori de renume precum Emil Botta, Stefan Braborescu, Sergiu Cujba, Misu Fotino au insufletit chipuri si forme la rampa primului teatru romanesc profesionist de la Chisinau. Legenda vorbeste si de unele spectacole extraordinare, regia carora a fost semnata de A.I.Maican, dar... printr-un ordin ministerial in anul 1935 "din motive financiare" au fost "suspendate" trei teatre nationale: Craiova, Cernauti si... Chisinau. Primul Teatru National din Chisinau nu s-a bucurat de longevitate, dar existenta lui a avut o mare importanta pentru cultura Basarabiei. In anul 1933, din ratiuni propagandistice, la Tiraspol, capitala Republicii Autonome Moldovenesti, a fost infiintat Teatrul Moldovenesc de Stat. Dupa cum atesta documentele vremii, reflectate si in presa, dupa 28 iunie 1940, cand Basarabia a fost incorporata in URSS, in locul Teatrului din Tiraspol a fost organizat Teatrul Moldovenesc de Stat al RSSM cu sediul la Chisinau, purtand din 1954 numele lui A.S.Puskin. Trupa care activase la Tiraspol si care in majoritate s-a mutat in Basarabia, a fost aici completata cu forte artistice basarabene.
Dintre spectacolele de rezonanta ale acestui teatru de o valoare artistica incontestabila au fost: "O scrisoare pierduta" de I.L.Caragiale, regia Eugeniu Ureche; "Ovidiu" V.Alecsandri, regia Victor Gherlac; "Tache, Ianche si Cadar" de V.I.Popa, regia Valeriu Cupcea; "Regele Lear" Shakespeare, regia Victor Gherlac; "Romeo si Julieta" Shakespeare, regia Andrei Baleanu; "Revizorul" de N.V.Gogol etc. Un fericit tandem de creatie s-a infiripat intre autorul dramatic Dumitru Matcovschi si regizorul Veniamin Apostol; spectacolele "Tata", "Presedintele", "Pomul vietii" si "Abecedarul" au jucat un rol remarcabil in miscarea de renastere nationala.
In anul 1994 teatrul devine National "Mihai Eminescu", titlu care onoreaza, dar si obliga. O noua perioada a debutat, cand trupa teatrului a fost revigorata cu forte actoricesti tinere, fostii absolventi ale prestigioaselor scoli de teatru din Moscova, Tbilisi, Iasi, Chisinau.Timp de cativa ani colectivul Teatrului National a produs circa 30 de premiere: "Legaturi primejdioase" dupa Ch.de Laclos; "Un veac de singuratate" dupa G.G.Marquez; "Amadeus" dupa P.Shaffer; "Steaua fara nume" de M.Sebastian; "Anna Karenina" dupa L.Tolstoi – toate in regia lui S.Vasilache; "Cumetrele" de M.Tremblay, regia P.Bokor (Canada); "Hamlet" de Shakespeare, regia S.Vasilache; "Apus de Soare" de B.S.Delavrancea, regia N.Toia (Bucuresti); "Scoala nevestelor" de Moliere, regia A.Kiriuscenko (Moscova); "Fratii Karamazov" dupa F.Dostoievski, regia S.Vasilache; "Cine are nevoie de teatru?" de T.Wertenbaker, regia P.Bokor (Canada).
Spectacolele Teatrului National au cucerit simpatia publicului la prestigioase festivaluri: Festivalul “I.L.Caragiale” Bucuresti, 1993; 1994; Festivalul scolilor europene de teatru, Tirgul Mures, 1994; Festivalul de comedie Bucuresti,1995; Festivalul “A.P.Cehov” Moscova, mai 1998; Festivalul Divadelna Nitra’98, Slovacia; Festivalul “Zolotoi Liv” Lvov (Ucraina), 1998; Festivalul de Comedie din Vaslui 2000, 2005, 2008. Gala Teatrelor Nationale (Cluj-Napoca, 2000); Festivalul de Teatru Experimental din Cairo 1996, 2001, 2005 s.a.Teatrelor Nationale (Cluj-Napoca, 2000); Festivalul de Teatru Experimental din Cairo 1996, 2001, 2005 s.a.
Sursa: http://www.eminescu.md/

Mai departe