Chişinăul este un important centru administrativ, politic, economic, ştiintific, cultural şi turistic al Republicii Moldova. Situat pe şapte coline, oraşul poate impresiona pe oricare. Pe harta geografică a lumii îl găsim la 470 02' latitudine nordică şi 28 050' longitudine estică. Are o suprafaţă de circa 120 km. p. Numărul populaţiei Chişinăului se apropie de un milion.Oraşul este constituit din cinci sectoare administrative: Botanica, Buiucani, Centru, Ciocana, Râşcani. Are stemă, imn şi drapel propriu.
Una dintre cele mai îndrăgite sărbători ale chişinăuienilor este Hramul oraşului, care se serbează anual de Ziua Acoperământului Maicii Domnului - la 14 octombrie.
Oraşul Chişinău are o istorie plină de zbucium, cu perioade de urcuş, dar şi cu altele de declin. Pentru prima dată denumirea „Chişinău" este datată cu 17 iulie 1436. Savanţii afirmă ca această denumire ar însemna "izvor, sipot, cişmea".
În secolul al XIX-lea se elabora primul plan general al oraşului, prin care se stabilea centrul urbei, piaţa principală, direcţia străzilor. A început construcţia unor clădiri mari, din piatră, nemaivăzute până atunci prin concepţia şi splendoarea lor. În anul 1836 în centrul Chişinăului a fost terminată construcţia Complexului Catedral, compus din Catedrala Naşterii Domnului şi Clopotniţă. Cu un secol şi ceva mai târziu aceasta din urmă a împărtăşit soarta multor bicerici din fosta Uniune Sovietică -a fost aruncată în aer. Acum câţiva ani, graţie iniţiativei unor personalităţi marcante şi conducerii Primăriei municipiului Chişinău, ajutorului generos al chişinăuienilor, Clopotniţa a fost restabilită, iar Catedrala reparată. La iniţiativa Primăriei şi Mitropoliei Moldovei, în legătură cu cea de-a 170-a aniversare de la sfinţirea oficială a acestui important obiectiv arhitectural-istoric, anul 2006 a fost declarat „Anul Catedralei Mitropolitane Naşterea Domnului".În anii celui de-al doilea război mondial capitala Moldovei a fost distrusă aproape totalmente. Însă, într-un scurt răstimp, oraşul a renăscut, devenind, după o frumoasă expresie a poetului Gheorghe Vodă, „oraş din albe flori de piatră".
În ultimii ani capitala Republicii Moldova şi-a primenit cu mult chipul. S-au desfăşurat lucrări de construcţie şi reconstrucţie a străzilor, a liniilor de troleibuze, a şcolilor, bibliotecilor, librăriilor etc. Putem enumera în acest sens străzile Ismail, Ceucari şi Ciuflea, Pan Halippa, liniile de troleibuze spre Porţile Oraşului, Gara de Sud, Poşta Veche, linia Buiucanii Vechi - Durleşti, linia Petricani - Universitatea Agrară, linia de troleibuz de pe str. Independenţei, bd. Mircea cel Bătrân, Casa Limbii Române, Centrul Academic „Mihai Eminescu", Casa Cărţii „Petru Movilă", etc.
Un adevărat panteon naţional îl constituie Aleea Clasicilor din centrul Chişinăului, care s-a completat cu busturile lui Nichita Stănescu, Octavian Goga, George Bacovia, Mihail Sadoveanu, ş.a.. Bucură privirile chişinăuinilor şi oaspeţilor capitalei monumentele lui Mihai Eminescu, Vasile Alecsandri, Petru Movilă, Doina şi Ion Aldea Teodorovici, ridicate şi ele în ultimii ani.La Chişinău se desfăşoară cele mai spectaculoase acţiuni culturale din Moldova. Vom menţiona îndeosebi Festivalul internaţional „Mărţişor", care are loc anual pe parcursul ultimilor 30 de ani, Festivalul internaţional „Invită Maria Bieşu", organizat de primadona Operei Naţionale - Maria Bieşu, Festivalul internaţional de dansuri sportive, impulsionat de renumitul ansamblu „Codreanca", Festivalul internaţional al teatrelor unui singur actor „One Man Show", Festivalul internaţional al teatrelor de păpuşi „Sub căciula lui Guguţă", manifestările din Piaţa Marii Adunări Naţionale legate de Ziua Independenţei, sărbătoarea „Limba Noastră", Hramul Oraşului, Revelion etc. Ne mândrim cu asemenea colective municipale cum sunt : Teatrul de păpuşi „Guguţă", premiant al numeroaselor concursuri internaţionale, teatrul municipal „Satiricus", care numai într-un deceniu şi ceva de activitate a devenit cunoscut departe peste hotarele republicii, Asociaţia „Buciumul", formaţiile municipale „Trigon", „Amadeus", „Concertino", „Taraful capitalei". În vara anului 2005 Chişinăul a găzduit Campionatul European Individual Feminin de Şah.
O mândrie a Chişinăului şi a întregii republici sunt celebrităţile care s-au manifestat în diverse domenii ale culturii şi statorniciei neamului: Maria Cebotari, Tamara Ciobanu, Maria Bieşu, Nicolae Sulac, Leonid Baxan, Nicolae Botgros, Gheorghe Eşanu, Serghei Lunchevici, Dumitru Blajinu, Maria Dragan, Eugeniu Ureche, Veniamin Apostol, Domnica Darienco, Constantin Constantinov, Ecaterina Cazimirov, Mihai Muntean, Ion Paulencu, Veronica Garştea, Dumitru Cheorghiţă, Vasile Zagorschi, Doina şi Ion Aldea -Teodorovici, Petre Teodorovici, Vladimir Curbet, Eugeniu Doga, Nelli Cameneva, Mefodie Apostolov, Ion Suruceanu, Mihai Dolgan, Liubomir Iorga, Vasile Iovu, Spiridon Mocanu, Ion Furnică, scriitorul Alexe Mateevici, Ion Druţă, Grigore Vieru, Spiridon Vangheli, Dumitru Matcovschi, Mihai Cimpoi, Liviu Damian, Ion C. Ciobanu, Emil Loteanu, Liviu Deleanu, Ion Vatamanu, Nicolae Dabija, plasticienii Mihai Grecu, Glebus Sainciuc, Valentina Rusu-Ciobanu, sportivii Nicolae Juravschi, Elmira Scripcenco-Lotie, Tudor Casapu, Ion Dosca, savanţii Nicolae Testimiţeanu, Constantin Popovici, Nicolae Corlăteanu, Haralambie Corbu, Simion Cibotaru, Diomid Gherman, Ion Mahu, Andrei Andrieş, Ion Borşevici, Ion Dediu, Timofei Moşneaga, Natalia Gheorghiu, părinţii spirituaţităţii noastre mitropolitul Gravriil Bănulescu-Bodoni, mitropolitul Gurie Grosu şi mulţi-mulţi alţii care au făcut şi fac bună imagine spirituală a noastră.
În municipiul Chişinău locuiesc oameni de diferite naţionalităţi şi confesiuni, însă graţie sufletului deschis al poporului nostru, harăzit de bunul Dumnezeu, caracterului primitor al moldovenilor, precum şi politicii etno-culturale pline de corectitudine a autorităţilor locale, în capitală s-a creat un climat favorabil, armonios al relaţiilor dintre reprezentanţii diferitor popoare conlocuitoare, fapt ce constituie o garanţie a stabilităţii sociale.În anul 1999, în semn de recunoştinţă a eforturilor în propagarea idealurilor unităţii europene, oraşul Chişinău s-a înverdnicit de Drapelul de Onoare al Consiliului Europei, iar în anul 2003 de Placheta de onoare a Consiliului Europei.
Sursa: http://chisinau.at.ua/
0 Comments:
Отправить комментарий