Manastirea Capriana

Manastirea de calugari Capriana,este una din cele mai vechi manastiri din Basarabia. Manastirea este situata la o distanta de 35 km de Chisinau, la marginea localitatii Isnovat, pe malul riului cu acelas nume.
Primele documente ce contin referiri manastirea Capriana, dateaza din timpul domniei in Moldova a lui Alexandru cel Bun (1400-1432). PrimuI act oficial care contine date despre aceasta manastire este cartea domneasca de danie din 25 aprilie 1420, de la domnitorul Alexandru cel Bun, in care se spune: „adevaratei noastre slugi si credinciosuIui boier pan Oana Vornic, am dat in tara noastra Moldova satele, anume: Cornestii si Miclausestii si Lozova si Sacarenii si Vornicenii si Dumestii si Tiganestii si Lavrestii si Sadova si Homestii. Iar hotarul acestor sate care sunt la Barcovat sa fie incepand de la manastirea lui Varzar pe deasupra prisacii lui Acibco, pe varful Horodistei, la varful Lozovei, la podul lui Carlanici, de la Fantana Mica la Fantana Mare, iar de la Fantana Mare pe deasupra la poiana Tarnaucai, de la poiana lui Chiprian cu moara de pe Bac, din Lunca cea mare si catre Poroseci”.
Cartea domneasca de danie din 10 februarie 1429 este al doilea document ce vorbeste despre manastirea Capriana pe timpul domniei lui Alexandru cel Bun: ”Din mila lui Dumnezeu, noi, Alexandru Voievod, domn al Tarii Moldovei Facem cunoscut, cu aceasta carte a noastra, ca am dat sotiei noastre, cneaghinei Marena, manastirea de la Vasnevat, unde este egumen Chiprian …"
La inceput manastirea purta numele Vasnevat, numele rausorului ce curgea in apropierea manastirii, redenumita mai tarziu in Capriana, de la Chiprian, primul egumen al manastirii.
In lucrarile cronicarului Grigore Ureche, se mentioneaza ca ca Petru Rares, domnitorul Moldovei (1527 – 1538), (1541-1546) ar fi zidit la Capriana prima biserica de piatra cu hramul Adormirii Maicii Domnului. Tot acest domnitor a daruit manastirii si o evanghelie in limba slavona, scrisa pe pergament, legata in coperti din lemn si imbracata cu argint. Pe prima pagina a copertei este gravat textul: „Cucernicul si de Hristos iubitorul Ioan Petru Voievod, cu mila lui Dumnezeu, domn al intregului pamant Moldovlah, si doamna lui Elena, si fiii lor - Ilias Voievod, Stefan si Constantin, facut-au si infrumusetat-au aceasta tetraevanghelie si dat-o-au intru ruga lor in manastirea din nou ridicata a Adormirii Preacuratei Nascatoare de Dumnezeu, ce se numeste Capriana, in anuI 7053 (1545) luna octombrie".
In sec al XVII-lea, datorita declinului economic si stagnarii culturale, manastirea Capriana a trecut printr-o perioada mai dificila.
Abia dupa 1813, datorita mitropolitului Gavriil Banu1escu-Bodoni la manastirea Capriana se inregistreaza o revigorare a vietii monastice.
In 1837, manastirea Capriana a fost inchinata manastirii Zograful, prin staruintele monahilor atoniti, arhiepiscopul primind in schimb manastirea Harjauca, Manastirea s-a aflat sub directa carmuire a manastirii Zograful pana la 9 martie 1873.
Prin hotararea Consiliului de Ministri al Republicii Moldova, manastirea Capriana a revenit in 1989 la fireasca sa menire, PrimuI staret al manastirii a fost arhimandrituI Iosif Gargalac, fost staret la manastirea Suruceni.
Sursa: Moldova.org.